Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul” – Landscapes project


În ziua de 22.11.2003, în cadrul proiectului european Socrates-Comenius1 Landscapes, s-a desfasurat o activitate de cunoastere la care a participat un echipaj format din elevi: Ciripan Adrian, Boanches Alina, Barbu Georgiana, Cojocaru Razvan, Trifa Adrian, Cârciumaru Marinela, Rotar Ozana, Lupulesc Alina si Rus Ovidiu condusi de prof.Paul Emil de la „Casa Apei” si prof. dr. Bitu Marinela de la Colegiul Militar „Mihai Viteazul”.

Itinerariul activitatii a cuprins localitatile: Alba-Iulia – Micesti – Sard – Ighiel – lacul Iezerul Ighiel si a avut ca scop cunoasterea mediului natural din arealul municipiului Alba-Iulia.

 

 

Primul punct de observatie l-a constituit zona mlastinoasa de la periferia estica a localitatii Micesti.
Originea acestei zone mlastinoase este legata de constructia unui canal de aductiune a apei din râul Ampoi pentru functionarea unor mori satesti. Morile nemaifiind utilizate, canalul nu a mai fost întretinut ceea ce adus la aparitia unei mlastini pe care oamenii au transformat-o într-un loc de depozitare a deseurilor.
La data deplasarii noastre s-au facut determinari, observatii referitoare la:
-determinarea temperaturii apei si a aerului
-determinarea concentratiei de azotiti din apa
-determinari de orizonturi de sol.
-observatii de plante
Temperatura apei masurata cu ajutorul termometrului, la ora 9.00, era de 2 grade Celsius, iar temperatura în aer (la 15m în aer) era de 5 grade Celius.

Cu ajutorul testelor de determinre rapida s-a masurat concentratia de azotiti. Astfel, în urma masuratorii, valorile obtinute au fost de 50mgNO3/litru, ceea ce conduce la eutrofie. Cauza principala a eutrofierii o reprezinta cantitatea ridicata de reziduri organice din agricultura.
Examinând vegetatia zonei am remarcat prezenta unor arbusti si ierburi cum ar fi:
-Crataegus monogyna (Paducelul)
-Rosa tomentosa (Macesul)
-Scobioza ohreleuca
-Graminee spontane

 

La aproximativ 15-20m prezenta unei deschideri determinate de o fântâna parasita, ne-a permis observarea succesunii de sol:
-orizontul de sol cenusiu (argilo-aluvial)
-sub acesta un orizont de nisip dispus peste straturi de marna (argila+calcar).

La intrarea în localitatea Sard, la podul peste rîul Ampoi, în apropierea confluentei cu pârâul Ighiel ne-am stabilit al doilea punct de observatie. Aici activitatea noastra s-a concentrat asupra a doua obiective:
-observatii geologice si geomorfologice
-observatii asupra dinamicii apelor rîului Ampoi si a surselor de poluare.

 

 

Podul este plasat în zona de tranzitie dintre zona montana (Muntii Trascau) si extremitatea nord-estica a Muntiilor Metaliferi, pe de o parte, si culoarul depresionar, pe de alta parte.
Trecerea de la munte cu înaltimi în jur de 1000m la zona depresionara se face prin intermediul unor depozite aluviale ocupate cu plantatii pomi-viticole Sardul fiind cunoscut si renumit pentru portimentele de vin. Sesul depresionar este neted, situat la o altitudine de 225m.


În albia rîului am observat prezenta unor praguri ce functioneaza saritori pentru pesti, ele contribuind la oxigenarea apelor si-n acelasi timp ca loc de refugiu.
Pe ambele maluri ale rîului am observat prezenta sticlelor de plastic si altor deseuri poluând estetic zona Ampoiului.
Poluarea râului Ampoi este determinata de activitatea industriala din amonte, de la Zlatna, si agricola din zona prin utilizarea de îngrasaminte si pesticide ajunse în albie din pânza freatica.

Cel de-al treilea punct de observatie a fost rezervatia naturala “Lacul Iezerul Ighiel”.

Lac natural de origine carstica, se gaseste amplasat în M-tii Trascaului, pe cursul superior al râului cu acelasi nume, afluent al Ampoiului (la 22 km de Ighiu).Profilul sau batimetric este caracteristic colinelor cu pante relativ abrupte. Are o suprafata de 5,26 ha,lungimea de 440 m, latimea maxima de 140 m, iar adâncimea maxima de circa 9 m.
Volumul de apa (~230000 m.c.) se mentine aproape constant datorita surselor sale de alimentare superficiala si subterana (din izvoare).Lacul are o scurgere subterana, iar atunci când nivelul apei creste mult, surplusul de apa deverseaza printr-un emisar. Mineralizarea lacului este redusa, tipul hidrochimic fiind cel bicarbonat calcic.
Prin ineditul sau prezinta un interes stiintific, turistic si de agrement. Lacul Iezerul Ighiel este cel mai întins lac carstic din tara noastra.


Aici s-au facut observatii referitoare la:
-temperatura apei si a aerului
-determinare concentratiei de azotati
-colectarea de probe pentru determinarea vietuitoarelor de fund
-în zona limitrofa a lacului am urmarit colonizarea biotopurilor virgine.

 

 

Temperatura apei, la ora 11:00, avea o valoare de 5 grade Celsius, iar temperatura la nivelul solului era de 6 grade Celsius. Cerul era partial senin.
Determinarea concentratiei de azotati s-a facut cu ajutorul testelor de determinare rapida si s-a obtinut o valoare de 15mgNO3/litru, ceea ce indica o mica depasire a concentratiei normale.

 

Cu ajutorul farfurie frantuzesti s-au colectat probe de pe fundul lacului din zona de mal, la circa 1m de mal. Din lipsa tratarii cu cloroform a probelor recoltate nu s-a mai putut finaliza determinarea vietuitoarelor de pe fundul lacului.

 

 

Observatiile realizate pe malul sudic al lacului Ighiel, observatii conduse de prof. Paul Emil-biolog la fundatia PAEM Alba-Iulia, compartimentul „Casa Apei Aquafil”, ne-a permis punerea în evidenta a succesiunii ecologice primare virgine. Acestea sunt:
-fixarea lichenilor pe roca nuda
-instalarea paturilor de muschi
-germinarea sporilor
-formarea protonemelor
-formarea paturilor de muschi
-formarea stratului de sol apoi instalarea plantelor superioare.


 

 

Despre Uleiul De Cocos
Uleiul de cocos se poate folosi ca tratament pentru ten, scalp, buze sau piele datorita proprietatilor acestuia care lasa pielea matasoasa.
Doamna De Companie
Intra sa vezi poze si profile doamna de companie de pe Apetisant.ro! Inregistreaza-te chiar acum!